1 Domnul i S’a ar[tat [lui Avraam] la stejarul Mamvri, pe când el \edea în pragul cortului s[u sub z[duful amiezei. 2 |i ridicându-\i el ochii, s’a uitat; \i iat[, trei Oameni îi st[teau în fa@[; \i de cum I-a v[zut, a alergat din pragul cortului s[u în întâmpinarea Lor \i s’a închinat pân[ la p[mânta.
3 |i a zis: „Doamneb, dac’am aflat har în ochii T[i, nu-l ocoli pe robul T[u! 4 S[ se aduc[ pu@in[ ap[! Sp[la@i-V[ picioarele \i odihni@i-V[ sub acest copac; 5 eu voi aduce pâine \i ve@i mânca, dup[ care V[ ve@i duce’n calea Voastr[, de vreme ce-a@i trecut pe la robul Vostru!” Zis-au Aceia: „F[ precum ai zis!”
6 |i a alergat Avraam în cort la Sarra \i i-a zis: „Ia repede trei m[suri de f[inu@[ de grâu, fr[mânt[ \i f[ azimec!” 7 Apoi Avraam a dat fuga la ciread[, a luat un vi@el fraged \i frumos \i l-a dat slugii, care-a dat zor s[-l g[teasc[. 8|i a luat Avraam unt, lapte \i vi@elul pe care-l g[tise \i le-a pus înaintea Lor; \i Ei au mâncat în timp ce el st[tea al[turi de Ei, sub copac.
9 |i au zis c[tre el Oamenii aceia: „Unde este Sarra, femeia ta?” R[spunzând, el a zis: „Iat[, în cort!” 10 Iar Acela a zis: „Iat[, la anul pe vremea asta am s[ vin din nou pe la tine, \i Sarra, femeia ta, va avea un fiu”. Dar Sarra a auzit din u\a cortului, fiind în spatele lui. 11Avraam \i Sarra îns[ erau b[trâni, înainta@i în vârst[, iar Sarrei îi încetase rânduiala femeii. 12 |i Sarra a râsd în sine, zicându-\i: „Dac[ nu mi-a fost mie pân’acum, darmite c[ st[pânul meu e b[trân”... 13 Atunci a zis Domnul c[tre Avraam: „De ce a râs Sarra în sine, zicându-\i: Oare’ntr’adev[r voi na\te, a\a b[trân[ cum sunt?... 14 Oare e ceva cu neputin@[ la Dumnezeu? La anul
